ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Prețul corect al unei „campanii austere”. Cât dau pe hârtie și cât dau în realitate partidele ca să vă câștige votul

Orice calcul aritmetic arată că partidele cheltuiesc în campania electorală și de zece ori mai mult decât suma donațiilor pe care le anunță public. Gândul le-a propus anul acesta tuturor competitorilor la europarlamentare un exercițiu de transparență: să facă publice sumele pe care le au disponibile, în conturi, pentru promovarea în vederea alegerilor din 25 mai și să își asume o evaluare a cheltuielilor de campanie. Singura formațiune care a avansat date concrete și și a explicat proveniența banilor este UDMR care ar urma să cheltuiască, susține secretarul general Peter Kovacs, aproximativ 450.000 de euro.

Cu avioane private de campanie, cu salturi cu parașuta ori lansări mai mari sau mai mici în teritoriu, cu meshuri care au tapetat aproape fiecare stâlp de iluminat din București și, în multe cazuri, în marile orașe, cu panouri electorale gigant și o campanie media agresivă, liderii partidelor rămân la părerea că au dus „o campanie decentă”, „austeră”, în care tipăriturile au fost substituite în mare măsură de mesajele pe rețele de socializare, iar firmele de consultanță înlocuite, cu excepția celor contractate de PSD și PNL, cu „strategii” de la birourile de presă interne.

Evaluarea cheltuielilor funcționează, cel mult, în cazul adversarilor. „După estimările noastre și ale colegilor noștri din teritoriu cheltuielile de campanie ale PSD depășesc 6 milioane de euro, în condițiile în care PSD este partidul care se preface a plânge de mila celor cu venituri reduse”, reclamă Elena Udrea. Purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, numără și el afișele celorlalți. „Sunt și eu curios să aflu cât au cheltuit PDL și PMP, au foarte multe afișe în Sectorul 1”, spune candidatul Alianței PSD-UNPR-PC.

Tot la partide se calculează însă și prețul corect. Din estimările făcute pentru gândul de responsabilii de campania electorală din partide, rezultă că pentru fiecare tricou cu cele mai simple imprimeuri se plătesc 1-2 euro, un mesh costă, în medie, 15-20 de euro cu tot cu sistemul de prindere, iar chiria pentru amplasare variază între 50 de euro (pe stâlp) și 350 de euro (pe panourile publicitare). Dacă promovarea pe Facebook peste relativ ieftină (2000-3000 de euro), un eveniment electoral se organizează rar cu costuri mai mici de 5.000 de euro, iar consultanții cer minim 100.000 de euro pentru serviciile la nivel național, valoarea unui astfel de contract variind însă și până la 500.000-600.000 de euro.

De unde vin banii? Din donații – cele mai consistente fiind ale candidaților plasați pe locuri eligibile -, din cotizațiile lunare ale membrilor, din subvenția lunară de la stat (care atinge și 135.000 de euro în cazul PSD) și din donații de campanie. Datoriile cu care cele mai multe partide încheie campania s-au recuperat în anii anteriori fie prin procese și executări silite, fie, cel mai frecvent, prin înțelegeri și contracte cu statul atribuite după câștigarea puterii.

Cât este taxa pe stâlp electoral, prima taxă indirectă aplicată partidelor

Pentru o campanie la nivel național, un partid tipărește, în medie, 2 milioane de fluturași și broșuri, imprimă cel puțin un milion de pelerine sau tricouri și 3 milioane de pixuri și brichete. Pentru a ajunge cu cel puțin 10 afișe în fiecare comună sau oraș din România, partidele, indiferent de mărime, comandă cel puțin 40.000 de afișe, însă numărul acestora ajunge frecvent la câteva milioane care sunt distribuite în județe.

Tapetarea unui singur kilometru de bulevard sau de drum național cu mesh-uri montate pe stâlpi costă în jur de 3000 de euro la tariful perceput în provincie. Astfel, numai pentru confecționarea mash-ului un partid plătește 3-5 euro pe metrul pătrat, la care se adaugă costul suportului pe care va fi montat și cel de creație . La final, mash-ul ajunge la 15-20 de euro la care se adaugă cheltuielile pentru amplasare.

Gândul a solicitat în 30 de primării de mari orașe din țară care sunt tarifele pentru închiriere. Doar Alba-Iulia, Arad, Iași, Sibiu, Miercurea Ciuc și trei primării de sector au răspuns însă, cele mai multe externalizând serviciile către firme de publicitate specializate care nu au obligația de a face publice tarifele.

De asemenea, Primăria Odorheiul Secuiesc ne-a transmis că singura formațiune care a solicitat spațiu pentru publicitate electorală este UDMR, care și-a montat 3 bannere cu o chirie de 40 de lei pe metrul pătrat.

Sursa: Răspunsurile Primăriilor la solicitările Gândul

Cheltuielile cu publicitatea stradală depășesc, din estimările partidelor, 200.000 de euro, iar prețul tipăriturilor dintr-o campanie atinge, în medie, 400.000-500.000 de euro, și nu scade, în general, sub 10.000 de euro.

Panoul electoral al PSD, la Ploiești. Foto: Mediafax

Mesh al Noricăi Nicolei, în țară Foto: Facebook

Mesh al PDL, la Bacău. Foto: Facebook

Cu decăderea printului chiar și în materie de afișe electorale, partidele s-au orientat în această campanie mai mult spre mediul virtual și spre promovarea prin vestimentație. Pentru un tricou cu un imprimeu simplu, PNL București a plătit 1 euro, în timp ce PNL Ilfov a preferat tricouri polo pe care a dat câte 2 euro.

Crin Antonescu și Adina Vălean la lansarea tricourilor PNL. Foto: Facebook.

PMP și-a lansat tricourile de campanie cu Elena Udrea sărind cu parașuta, moment pentru transmiterea căruia partidul a plătit promovare electorală. Gratuit a obținut, în schimb, promovarea în media prin fotografiile postate pe Facebook cu președintele Traian Băsescu îmbrăcând același tricou.

Elena Udrea și Cristian Preda, după lansarea tricourilor de campanie. Foto: Facebook

Cele mai mari sume s-au îndreptat însă, și anul acesta, spre publicitatea prin media, în detrimentul consultanței la care mai multe partide au renunțat. Costurile promovării electorale prin televiziunile locale și naționale au variat în funcție de relațiile partidului cu deținătorul postului. Oficial însă, participarea la emisiuni marcate ca dezbateri electorale, s-a plătit, la cele mai multe dintre posturi, cu sume care au ajuns și la 25.000 de euro pentru 30 de minute în prime time, la Antena 3, în ultima săptămână de campanie.

Sursa: Datele transmise CNA de posturile de televiziune

Sursa: Datele transmise CNA de posturile de radio

Flutur contabilizează „rețeaua”, nu și banii: „Avem rețeaua noastră de 300.000 de militanți. Și avem aproape 10.000 de aleși locali. Suntem, totuși, o forță”

Trăgând linie cu puțin înainte de final, liderii partidelor, se feresc, în general, de cifre. „Nu pot să spun, în acest moment, cât costă campania. Datele nu sunt încă centralizate din județe, dar le vom face publice la final. Costurile sunt, oricum, rezonabile. Compensăm austeritatea cu efortul uriaș al membrilor de la baza partidului”, spune șeful de campanie al PDL, Gheorghe Flutur.

Din Opoziție și rămași cu datorii după ultima campanie, PDL-iștii au renunțat la serviciile de consultanță și au păstrat doar sondajele de opinie pe care le fac lunar cu CSOP. Cu două echipe de campanie, una în jurul lui Vasile Blaga, alta a lui Cătălin Predoiu, candidații au luat județele la rând, înlocuind festivitățile de până acum cu lansări la scară mai mică. „Facem campanie din om în om. Am mers cu un flyer și am explicat din poartă în poartă. A fost efortul uriaș al candidaților și al militanților nostri. Avem rețeaua noastră de 300.000 de militanți care au fost invitați la partid și rugați să multiplice mesajele noastre. E și mai eficient și mai puțin costisitor. Și avem aproape 10.000 de aleși locali. Suntem, totuși, o forță. Din punctul nostrul de vedere, cred că va fi o campanie cu sume modeste, în limita posibilităților”, evită secretarul general al PDL orice estimare.

Lansarea candidaților PDL la Bacău. Foto: Facebook

Flutur critică, în schimb, tabăra adversă. „La PSD, ce văd eu pe bannere e mai mult o campanie pentru alegerile prezidențiale decât europarlamentare. Au afișaj foarte puternic. Probabil că au rețelele lor și și aparatul de stat care e pus în priză în campania electorală. Din ce ne-au spus oamenii noștri din teritoriu, în fiecare sală de cămin cultural în care fac o acțiune, primele 3-4 rânduri sunt rezervate pentru angajați la stat chemați pe convocator. Nu văd o dezbatere în teritoriu și îmi dau seama că, dacă va fi absenteism, va fi pentru că nu au existat dezbateri suficiente. Un partid mare trebuie să meargă să vorbească până când răgușesc liderii. Nu se face campanie din avion”, reproșează secretarul general al PDL contractarea unui avion privat de către PSD.

PSD, campion pe linie la cheltuieli, întreabă cât costă campania PDL și PMP

În campania electorală pentru alegerile europarlamentare, social-democrații s-au clasat detașat pe primul loc în privința cheltuielilor: au cele mai multe bannere afișate, cele mai multe spoturi TV, au organizat cele mai mari și scumpe mitinguri electorale și au beneficiat în plus de logistica de stat. Consultanța a fost asigurată de firmele lui Bogdan Teodorescu și Dan Sultănescu, iar sondajele de opinie au fost făcute aproape săptămânal.

PSD a fost singurul partid care a anunțat că a încheiat un contract cu o firmă specializată în transportul aerian, fără a preciza însă cât a plătit efectiv. Spre exemplu, deplasarea premierului Ponta și a soției sale, Daciana Sârbu, candidat la un post de europarlamentar, la finala Eurovision s-a făcut cu un avion privat, plătit de la partid. Pesediștii au o experiență în acest domeniu, în campania din 2009, Mircea Geoană folosind un elicopter privat pentru a se deplasa în țară.

Lansarea candidaților PSD în țară. Foto: Facebook

În Capitală, Alianța PSD-PC-UNPR a avut cea mai agresivă campanie de promovare outdoor, bulevardele fiind împânzite cu materiale de campanie. În pofida faptului că BEC a decis în peste 35 de județe și patru sectoare din Capitală că mesajul „USL trăiește” este ilegal, acesta a fost folosit până la finalul campaniei. Legal, aceste materiale de campaniei trebuiau înlăturate, dar în mod practic acest lucru nu s-a întâmplat. Și afișele PSD au fost controversate, demonstrându-se că anumite imagini folosite, nu proveneau din România, ci din alte țări, chiar dacă sub ele era afișat mesajul „mândru că sunt român”.

La nivel central, Alianța a beneficiat și de sprijinul unor „televiziuni prietene” care au promovat intens candidații pesediști, conservatori și uneperiști. Și mitingul de la București, organizat la începutul campaniei, a fost cel mai fastuos eveniment electoral organizat în această campanie electorală. În teritoriu, la mitingurile PSD au fost invitate formații celebre, iar costurile au fost peste cele ale contracandidaților.

Acuzați de adversarii politici că au dus o campanie „opulentă”, în care au cheltuit câteva milioane de euro, social-democrații se apără. Purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, susține că toate cheltuielile au fost anunțate instituțiilor abilitate să verifice costul campaniei electorale. În schimb, pesedistul s-a arătat interesat de sumele cheltuite în această campanie de cei de la PDL și PMP, Ivan afirmând că aceștia au împânzit sectorul 1.

PNL: O campanie de aproximativ 400.000 euro

Surse din conducerea PNL au declarat pentru gândul că în această campanie electorală partidul a cheltuit aproximativ 400 – 500.000 de euro. Liberalii susțin că fiecare cetățean poate contabiliza cât a costat campanie unui partid politic plecând de la un calcul simplu: cel puțin un euro un tricou de campanie, trei euro metrul pătrat de afiș, 30 – 40 de euro un mesh pe un stâlp, plus campania în presa scrisă și audio-vizual.Consultanții PNL au fost cei de la Tempo, iar sloganul de campanie a mers pe ideea Champions League, liberalii fiind prezentați drept eurocampioni.

În primele săptămâni de campanie, liberalii au lipsit în campania outdoor, existând o serie de probleme cu tipărirea bannerelor. În Capitală, ei au fost depășiți la acest capitol de cei de la PSD-PC-UNPR, PDL dar și PMP.

PNL nu a avut un eveniment special de lansare a candidaților la europarlamentare, preferând o variantă mai ieftină, cu lansări regionale, organizate în diferite județe din țară.

Crin Antonescu și-a acuzat foștii parteneri de guvernare de la PSD că au făcut o campanie pe „bani publici”, el susținând că Sultănescu și Teodorescu sunt plătiți din bani publici, iar miniștrii au folosit aparatul din subordine pentru a ajuta campania electorală.

Lansarea candidaților NL în țară. Foto: Facebook

Udrea: „Ne-am fi dorit și noi o comunicare care să penetreze mult mai bine și zona rurală”

Cu PSD se măsoară și Elena Udrea. „Campania electorală a Partidului Mișcarea Populară a costat, cred, de 1.000 de ori mai puțin decât a Partidului Social Democrat. Asta înseamnă că la 1.000 de afișe ale PSD, veți găsi unul al PMP. La 1.000 de bannere ale PSD, are și PMP unul șamd. Iar asta este ușor de observat cu ochiul liber. Noi credem că e mult mai important în politică să faci ceva concret decât să-ți pui poza pe toate gardurile, mai ales că nu cred că românii se mai lasă păcăliți de atâta maculatură”, spune liderul PMP, estimând oficial costurile proprii „undeva la 10% – 15% din plafonul prevăzut de lege”, dar ferindu-se, la rândul său, de date concrete.

Fără o structură de partid coerentă, cu cei câțiva primari plecați dinspre PDL, PMP și-a făcut cercetările sociologice cu o cunoscută firmă americană de consultanță, Greenberg Quinlan Rosner Research, al cărui client oficial este, da fapt, președintele Traian Băsescu, și s-a promovat mai mult în București și pe internet. „Ne-am concentrat mai mult pe internet. Asta pentru că e mai ieftin și pentru că, în mare măsură, electoratul nostru își ia de acolo informațiile necesare votului. PMP are un profil de partid tânăr și energic care atrage, la rândul său, un electorat mai tânăr, mai dinamic și mai conectat la noile canale de comunicare. Ne-am fi dorit și noi o comunicare care să penetreze mult mai bine și zona rurală, dar, din păcate, acest lucru ar fi fost fie foarte costisitor din punct de vedere al resurselor alocate, fie ar fi presupus o organizare mult superioară celei pe care o are în mod natural un partid înființat de numai câteva luni”, spune Udrea.

Afișaj într-o curte din Dolj. Foto: Mediafax

Lansarea candidaților PMP în București. Foto: Mediafax

Cum își strânge UDMR banii. „Fiecare consilier local contribuie cu 10% din indemnizația de ședință la funcționarea Uniunii„

Mai deschisă în a-și face publice finanțele a fost UDMR. „Campania electorală UDMR va costa aproximativ 450.000 lei (în 2009 această sumă a fost 435.367 de lei). În momentul de față, nu pot să vă dau detalii legate de distribuirea aceste sume pe diferite capitole de cheltuieli, dar în cursul lunii iunie bugetul detailat va apărea în Monitorul Oficial. Începând cu anul 2004, campaniile UDMR se bazează pe contactul direct cu alegătorii (în special door to door), care este o metodă foarte eficientă și ieftină (la nivel național lucrăm cu mii de voluntari). În această activitate ne bazăm și pe ajutorul celor aproximativ 2300 de consilieri locali și județeni, respectiv 203 primari”, spune Peter Kovacs șeful de campanie al UDMR.

„Pentru reducerea cheltuielilor”, Uniunea nu angajează consultanți, dar nici nu investește la nivel național. Resursele de campanie sunt direcționate strict spre județele din Transilvania, de unde vin și voturile, în cea mai mare parte. „Cele mai mari sume le-am investit în caravana electorală a primilor 5 candidați de pe lista UDMR. Timp de 45 de zile, aceste persoane au vizitat permanent cele 16 județe ale Transilvaniei. Am cheltuit sume considerabile pe outdoor și media. Față de 2009 crește semnificativ suma cheltuită pe campania online”, spune Kovacs.

Spre deosebire de partide, UDMR nu a stabilit o contribuție minimă pentru fiecare județ în campanie și nici nu primește donații, dar a impus regula potrivit căreia orice ales local își cedează lunar 10% din indemnizație, fie că este an electoral, fie că nu. „Statutul nostru prevede o contibuție lunară pentru aleșii locali, pentru parlamentari și pentru miniștri/secretari de stat, dar această practică funcționează și în afara campaniilor electorale. De exemplu, fiecare consilier local contribuie cu 10% din indemnizația de ședință la funcționarea Uniunii”, explică secretarul general al UDMR

În acest fel, la startul campaniei, UDMR avea în conturi 450.000 de lei susține Kovacs, bani pe care îi va cheltui integral.”Până la începutul campaniei, am strâns suma de aproximativ 450.000 de lei din donații și cotizații de la membri. Menționez că noi nu avem sponsori importanți, încercăm să strângem donații mai mici, de la mai multe persoane fizice sau juridice”, adaugă acesta.

Diaconu spune că face 6000 de kilometri cu 3700 de lei: „Toți, parlamentari sau miniștri, fac campanie cu mașinile de serviciu”

Cu bani foarte puțini susține că se va descurca și Mircea Diaconu. Candidat independent, actorul spune că și-a „autodonat” 5.000 de lei cu care este convins că își va plăti întreaga campanie chiar dacă, artimetic, nu i-ar acoperi nici motorina. „Atac metoda opulenței de afișaj care este ceva uluitor și inutil. Iese un fâs. Eu am alimentat un cont, că așa e legea, cu un mandatar financiar, cu 5000 de lei. 1300 de lei pentru tipărituri și restul pentru motorină, pentru drumurile și dormitul meu într-un circuit care include 64 de orașe cu 6000 de kilometri.La final, o să pun pe masă cât am băgat și ce a ieșit efectiv Uitați-vă la parlamentari. Toți fac campanie cu mașinile de serviciu. Miniștrii fac la fel. E bal mascat, nu alta”, spune Diaconu.

Cum se poate face campanie, măcar pe hârtie, cu 5.000 de lei? Fostul senator PNL invocă prieteni, cunoștințe și susținători dezinteresați. „Am pus 2000 de afișe în toată țara. I-am rugat să le pună în sate, să fie câte unul prin sat, măcar atât”, spune el că a rezolvat problema afișajului.

Din 3700 de lei, Mircea Diaconu se declară convins că poate plăti și cazarea și motorina mașinii Aro cu care face turul de campanie: „Sunt 22 de nopți. Sigur că se poate acoperi și dorimitul cu banii ăștia. De fapt, de puține ori plătesc. Ori am niște prieteni, ori am rude, ori are cineva o casă în zonă, ori mă primește într-o pensiune și a doua zi, când vreau să plătesc, nu mă lasă. În aceste orașe mă întâlnesc cu oamenii care mi-au trimis plicuri și pachete cu semnături de susținere. Și mă duc să le mulțumesc în acest circuit”.

Mircea Diaconu, în campanie. Foto: Facebook

Un obișnuit al talk-show-urilor, actorul susține că televiziunile – care percep tarife însemnate în această perioadă – nu i-au cerut nimic. „În posturile locale, dacă intru, e pentru că fac pe unde ajung o miniconferință de presă la care vin câteva televiziuni, câteva ziare locale, mă întreabă ce vor, dau ce vor. Nu mă costă nimic. Nu vreau în dezbateri. Mai intru în direct 5 minute pe la câte o emisiune. Nu-mi cere nimeni niciun ban. Sondaje? Nici pomeneală. Le-am și spus că trebuie să îmi vând casa să-mi comand un sondaj”, adaugă el.

„Foundrasingul” în varianta Grapini și în scenariul lui Udrea

În 2009 și 2007, independenții care au și intrat în Parlamentul European, așa cum sondajele îl creditează pe Diaconu, nu au reușit însă să tragă linie fără a investi, asumat, în campanie. În 2007, Laszlo Tokes a strâns 86.324 de lei pe care i-a cheltuit în proporție de 99%, iar în 2009, Elena Băsescu a transmis AEP o situație contabilă cu venituri și cheltuieli de aproximativ 480.000 de lei. Ambii aveau o notorietate comparabilă cu a lui Mircea Diaconu la intrarea în campanie.

Partidele, în schimb, au mers mult mai departe cu cheltuielile de campanie. Și în 2007 și în 2009, PDL a raportat cele mai mari sume cheltuiite (6 milioane de lei, cu datorii de 2,8 milioane, respectiv 9,3 milioane de lei, cu datorii de 3,8 milioane). Din Opoziție, PSD a cheltuit 4,2 milioane de lei în 2007 și 6,9 milioane în 2009, rămânând cu restanțe de 1,06 milioane, respectiv de 3,4 milioane de lei. Aflat la Putere în 2007, PNL a dat 6 milioane pe campania electorală, doi ani mai târziu reducând, în Opoziție, cheltuielile, până la 2,9 milioane de lei.

De fiecare dată, estimările neoficiale ale cheltuielilor PSD, PDL și PNL au depășit raportările oficiale. Cu toate acestea, cuvântul de ordine al discursului politic este „transparența”. „Întotdeauna am fost adepții transparenței în finanțarea campaniei electorale. Cred că aparatul de stat ar trebui pus să lucreze, nu scos în campania electorală. Din păcate, nu se întâmplă”, spune Gheorghe Flutur.

La rândul său, Peter Kovacs arată că UDMR „susține orice modificare a legislației de finanțare a campaniilor electorale care ajută la transparența și strictețea acestui sistem”.

Elena Udrea vorbește de foundrasing. „Eu aș merge întru totul pe modelul american, care este deopotrivă foarte transparent pentru public și limitează corupția. Asta presupune activități de fundraising și merchandising (ceea ce încearcă PMP să facă în acest moment cu tricourile imprimate cu produse agricole românești), o legătură mai bună între politic și mediul de afaceri, dar și o definire mai clară a voluntariatului în campaniile electorale. În orice caz, după condamnarea lui Adrian Năstase în dosarul „Trofeul Calității”, cred că există o mult mai mare atenție cu privire la felul în care sunt folosite instituțiile statului în finanțarea campaniei electorale”, crede aceasta.

O licitație de acest tip și-a asumat, în campania Bruxellist și Maria Grapini, unul dintre cei mai înstăriți candidați la europarlamentare. Ar urma săs strângă astfel doar „o parte din bani”, evitând, la rândul său, estimarea costurilor

O parte o să pun din banii mei. Sunt banii curenți, nu am conturi în Elveția și nici în alte țări. Pe de ală parte, vreau să fac altfel campanie și voi face o întâlnire cu prietenii care doresc să vină la o seară prietenească unde obiectele pe care eu le-am licitat de-a lungul timpoului pentru diverse acte caritabile să le pun cu o sumă modică, nu cu cât le-am luat eu la licitație. Acei bani îi voi gestiona prin mandatar și îi voi folosi pentru campanie

Datele financiare oficiale: sponsorizări totale de 800.000 de euro

Din datele declarate la Autoritatea Electorală Permanentă, până pe 14 mai, Alianța PSD-UNPR-PC a primit donații de 1.622.120 lei (de la persoane juridice – 240.658 de lei, de la persoane fizice – 1.381.462 de lei), PDL – 663.412 de lei (de la persoane juridice – 54.300 de lei, de la persoane fizice – 609.112 de lei), PNL – 482.538 de lei (de la persoane juridice – 107.852 de lei, de la persoane fizice – 374.686 de lei), iar PMP – 310.333 de lei (de la persoane juridice – 2.300 de lei, de la persoane fizice – 308.033 de lei).

Sunt și partide care au primit donații doar de la persoane fizice: PPDD – 82.551de lei, UDMR – 63.000 de lei, PNR – 28.787 de lei, PNȚCD – 30.000 de lei, FC – 57.940 de lei, Partidul Verde – 4.750 de lei, PDS – 6.000 de lei. Alianța Națională a Agricultorilor, în schimb, a avut ca sponsori doar persoane juridice care i-au donat 17.800 de lei. PRM, PER și PAS declară că nu au primit nicio donație.

În ceea ce îi privește pe independent, Constantin Titian Filip a primit 23.700 de lei, Pericle-Iulian Capsali – 22.615 de lei, Peter Costea – 112.350 de lei, Mircea Diaconu – 5.000 de lei, Valentin-Eugen Dăeanu – 85.000 lei, iar Georgiana-Corina Ungureanu, Dănuț Liga și Paul Purea susțin că nu au sponsori.